Cât de des trebuie făcut detartrajul

Procedura de detartraj, ce constă în îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului acumulat pe suprafața dinților, în special în zonele inaccesibile periajului obișnuit, reprezintă o componentă importantă a protocolului de îngrijire orală. Detartrajul are un rol fundamental în prevenția bolilor parodontale și în menținerea sănătății dentare pe termen lung, lucru evidențiat de studii clinice ample. Frecvența recomandată a detartrajului, unul dintre aspectele care influențează eficacitatea sa, este întotdeauna individualizată, în funcție de factorii de risc specifici ai fiecărui pacient.

De ce este necesar detartrajul?

Studiile clinice demonstrează că detartrajul periodic este necesar pentru menținerea sănătății parodontale. Tartrul sau placa bacteriană mineralizată, imposibil de îndepărtat prin metodele comune de periaj oral, poate genera inflamații severe, inclusiv parodontoza. Detartrajul profesional este singura metodă eficientă de eliminare completă a tartrului subgingival și supragingival, așadar singura modalitate prin care pot fi prevenite complicațiile ulterioare, cum ar fi mobilitatea dentară sau pierderea dinților.

Detartrajul are, de asemenea, un impact semnificativ asupra succesului intervențiilor de chirurgie orală. O igienă orală deficitară, caracterizată prin acumularea excesivă de tartru, poate complica astfel de intervenții, sporind riscul de infecții postoperatorii și de întârziere a procesului de vindecare. Potrivit specialiștilor, este important să se acorde atenție detartrajului înaintea unor intervenții chirurgicale orale, cum ar fi o extractie masea de minte, pentru a optimiza rezultatele terapeutice și a reduce riscurile postoperatorii.

Frecvența recomandată a detartrajului

Frecvența cu care trebuie efectuat detartrajul variază în funcție de particularitățile individuale ale fiecărui pacient, inclusiv de predispoziția genetică la afecțiuni gingivale, gradul de igienă orală practicat zilnic și prezența unor factori de risc (precum fumatul). Pacienții cu o predispoziție genetică la afecțiuni gingivale, cu o igienă orală necorespunzătoare sau cu obiceiuri dăunătoare danturii necesită să se prezinte mai frecvent la stomatolog pentru igienizarea profesională a dinților sau pentru efectuarea detartrajului dentar.

În general, specialiștii recomandă realizarea unui detartraj la intervale de 6 până la 12 luni pentru persoanele cu o bună igienă orală, fără obiceiuri dăunătoare. Pentru pacienții cu antecedente de parodontită sau alte afecțiuni gingivale, intervalele pot fi reduse la 3-4 luni, pentru a preveni recidiva și a asigura un control optim al sănătății parodontale.

Consecințele neglijării detartrajului

În lipsa detartrajului, inflamațiile gingivale, dacă ele există, pot să devină cronice – o simplă gingivită complicându-se în parodontoză, o condiție ireversibilă dificil de gestionat. Pe măsură ce parodontoza avansează, pierderea osoasă devine ireversibilă, iar dinții pot deveni atât de instabili încât extracția lor devine inevitabilă. Pierderea dinților afectează masticația și, implicit, digestia, ceea ce poate contribui la probleme nutriționale și alte afecțiuni sistemice.

Pe lângă riscurile locale, neglijarea detartrajului are implicații și asupra sănătății generale. Bacteriile care se dezvoltă în tartrul subgingival pot intra în circulația sanguină, sporind riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi ateroscleroza. Studiile au arătat o corelație între parodontită și exacerbarea diabetului zaharat, precum și un risc crescut de naștere prematură la femeile însărcinate cu afecțiuni parodontale netratate.